„Veneţia” lui Crihană este o parabolă, o poveste cu infinite posibile deveniri. O punte peste spaţiu şi timp, pornind din real sau realul – posibil, făcând o voltă prin imaginar şi revenind apoi, într-un spaţiu şi timp ce poate fi acelaşi sau altul. Veneţia ca spectacol şi cotidian, ca o încercare morală, ca simbol, ca pretext , ca oraş al deşertăciunii şi tarelor umane, ca oraş al romanticilor îndrăgostiţi, ca oraş al bussines-ului este supusă distrucţiei sau construcţiei, sau unor schimbări fundamentale sau extinderii către alte spaţii cu valoare de simbol al culturii internaţionale. Fiecare lucrare este un adevărat test de inteligenţă, de analiză imaginativ – creeatoare, ce dă bucuria descoperirii atât privitorului ocazional cât şi celui avizat.
Interesante şi jocurile de întâmplări cu gondole, îndrăgostiţi, întâlnirea dintre tehnica modernă de transport şi cea medievală.
Uneori apar şi încriptări ideatice menite intelectualului rafinat, iar suprapunerea unor multiple metafore şi simboluri în aceeaşi lucrare permite variate şi numeroase interpretări posibile. Instructive exerciţiile de gândire şi meditaţie pentru o Veneţie lipsită de apă , sau o Veneţie dezmembrată în componentele arhitectonice elementare, sau o Veneţie acaparată de palate pentru păsări, sau o Veneţie saturată de propriile simboluri, sau o Veneţie ce oferă servicii interesante gen „Autostop”, „Umeda serenadă” sau cu iz românesc gen „Pizza Vlad Ţepeş”. Emblematică este lucrarea „Carnavalul”, în care năvala mascaţilor pe podul veneţian matură totul în cale şi face ca oamenii obişnuiţi să se ascundă, trăindu-şi indignarea şi spaimele zilnice în apele tulburi ce trec pe dedesupt. Veneţia lui Crihană este o poveste ce a devenit acum internaţională şi universală prin subiect şi expresie. Semnificativ pentru pictura satirică de şevalet a lui Crihană este că lucrările sale devin obiect de analiză şi de contemplare în sine. In stilul său caracteristic, prin tonurile calde, cuminţi, palide, parcă neutre, ale desenului descriptiv, descătuşează şi pune în valoare ideile ce saltă năvalnic şi imperativ din cadru. O concluzie ce se impune, o dată ce ai văzut expoziţia „Veneţia” a lui Florian-Doru Crihană, trebuie să revii căci de fiecare dată ai parte de noi şi surprinzătoare descoperiri, revelaţii personale, motive de comparaţie, uneori, poate, chiar neintenţionate de către autor.
Nu am mai intrat de multa vreme pe acest site si iacata ca, intr-o perioada destul de grea, acesta ne poate oferi, inca, un moment pentru descretirea fruntilor. Felicitari domnule Crihana! Umorul face parte din FRUMOS si e firesc ca "frumosul" sa ne faca sa zambim. Mult succes tuturor!
O tenta de pictura naiva...sau mai degraba oamenii doar fac figuratie ilustrand cate o idee fara sa fie necesar lustruirea personajului uman.Oricum am lua-o , ca neaveniti surprinsi de arta orice oprire in lumea ideiilor si a culorilor ne intoarce, cu inocenta la noi insine, din perspective noi. Multumesc pt. calatorie!
Interesant mi s-a parut faptul ca aceste lucrari par a fi lucrari de pictura. Este inedita tehnica sau mai precis preluarea tehnicii de la pictura si folosita in caricatura. Nu am mai vazut asa ceva pana acum. Toate-mi plac si nu as putea mentiona una sau alta dintre imaginile expuse aici. As fi curioasa sa stiu cam ce dimensiuni au aceste lucrari. Oricum... Foarte tare!!!
