 Întâlnirea pentru prima oară, în cadrul unei expoziţii organizată de Muzeul de Artă Vizuală (curator, pictorul-muzeograf Gheorghe Andreescu), cu 120 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură din colecţia doctorului Ştefan Chicoş, cunoscut gălăţenilor mai ales în ipostaza sa de medic chirurg, are valoarea unei adevărate revelaţii. Cel care s-a făcut remarcat de-a lungul anilor prin înaltul profesionalism al unei meserii pusă în slujba sănătăţii oamenilor, ne dezvăluie o latură mai puţin ştiută a personalităţii sale, aceea de colecţionar de artă, de posesor al unui patrimoniu artistic inestimabil. Impactul cu lucrările expuse pe simeze este şocant, nu atât prin numărul mare al acestora, ci al valorii lor, al artiştilor care le semnează. Sunt 77 de autori, unii consideraţi vârfuri ale picturii interbelice şi contemporane româneşti. Este o nespusă bucurie şi în acelaşi timp un mare privilegiu să întâlnim şi să putem admira în direct în colecţia unui gălăţean tablouri realizate de Octav Băncilă, N.N. Tonitza, Camil Ressu, Iosif Iser, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Dumitru Ghiaţă, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu – toţi maeştri ai artei româneşti, care au impus pictura noastră în secolul trecut pe plan european şi mondial. Ei au fost continuaţi cu contribuţii originale, bine individualizate de discipoli ai lor, pe care-i întâlnim de asemenea în colecţia Chicoş: Gheorghe Naum, Lucia Cosmescu, Ilie Boca, Traian Brădean, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Grigore, Rodica Lazăr, Vasile Grigore, Iacob Lazăr, Viorel Mărginean, Marin Gherasim, Ion Sălişteanu, Mihai Rusu etc. Ei sunt reprezentaţi cu lucrări ce poartă ca pe o nestemată amprenta motivelor şi stilului individual al fiecăruia, unele dintre ele putând fi văzute acum pentru prima dată. Rămân întipărite pentru mult timp în memorie imagini ca cele din „Nud culcat” de Camil Ressu, din „Primăvară” şi cele patru „Vase cu flori” ale lui Constantin Piliuţă, admirabil pictate, de un lirism delicat, din „Grădini suspendate” ale lui Ion Alin Gheorghiu, din compoziţiile lui Ilie Boca inspirate din stilistica artei noastre populare şi a frescelor medievale, din plăsmuirile cu accente foviste ale lui Vasile Grigore, în care roşul dobândeşte sonorităţi muzicale, sau din peisajele semnate de Marius Bunescu („Litoral”), Lucian Grigorescu („Moschee la Brăila”, Alexandru Ciucurencu („Peisaj cu dealuri”), Michaela Eleuhteriade („Şcoală din Ardeal”), Ion Sălişteanu („Sat de sub munte”, „Zona fierbinte”), Traian Brădean („Înserare”, „Pe Someş în sus”, „Casă la ţară”), Dan Hatmanu („Iarna în oraş”, „Oraş văzut de sus”, „Peisaj cu case”), Adrian Podoleanu („Iarna”), Ion Grigore („Poiana cu statui”). Pictura cu rezonanţe poetice a lui Ion Popescu-Negreni face casă bună cu riguarea construcţiei şi geometrismul lui Marin Gherasim şi Viorel Mărginean, cu atmosfera de mister din pânzele lui Liviu Suhar, cu simbolistica acvatică şi religioasă a lui Ştefan Pelmuş. Arta portretului poate fi urmărită parcurgând tablouri semnate de N.N. Tonitza, Iosif Iser, Eustaţiu Stoenescu, Sorin Ilfoveanu, Corneliu Baba, Iacob Lazăr, Mihai Rusu, dar şi în creaţii aparţinând unor artişti de peste hotare (I. Edward, Q. Belotti) şi unor anonimi. Pictori mai puţin cunoscuţi marelui public, cum sunt Kimon Loghi, Pan Ioanid, Jean Cheller, Leon Biju, Gheorghe Ionescu- Sin, Lili Pancu, Paul Verona, Alexandru Ţipoaia ş.a. îi descoperim prin lucrări de bună factură calitativă, expresive, care demonstrează că autorii lor nu trebuie uitaţi, că ei merită un loc în istoria artei româneşti. Atent la fenomenul plastic naţional, colecţionarul Ştefan Chicoş nu a neglijat din preocupările sale nici creaţia plasticienilor gălăţeni şi brăileni. Alturi de lucrări ale unor pictori care astăzi nu mai sunt în viaţă (Nicolae Mantu, Camil Ressu, Lucia Cosmescu, Mihail Gavrilov, Gheorghe Naum), în expozioţia colecţiei sale am identificat lucrări aparţinând pictorilor Nicolae Spirescu, Gheorghe Mihai-Coron, Ioan Simion Mărculescu, Sava David, Gheorghe Andreescu, Jana Andreescu, Liliana Jorică-Negoescu, Gheorghe Miron, ca şi sculptorilor Grigore Patrichi-Smuţi, Mugurel Vrânceanu şi Liviu Adrian Sandu.
Oferindu-şi colecţia accesului iubitorilor de artă, doctorul Ştefan Chicoş săvârşeşte un act cultural de mare ţinută intelectuală. Ceea ce el a agonisit cu mari eforturi financiare de-a lungul a peste 30 de ani a intrat in circuitul muzeal, poate fi cunoscut, mesajul fiecărei opere de artă poate fi receptat, poate crea bucurii estetice tuturor celor care iubesc frumosul artistic. Este şi meritul Muzeului de Artă Vizuală care prin iniţierea proiectului „Colecţii şi colecţionari” urmăreşte, aşa cum subliniază în prefaţa catalogului directorul instituţiei, Dan Basarab Nanu, „diversificarea modalităţilor de prezentare a ceea ce înseamnă universul vizual în cele mai nebănuite aspecte ale sale”. După prezentarea tot în acest an a colecţiei ploieşteanului Boris Paraschivescu, iată că muzeul a făcut încă un pas în direcţia asumată. De data aceasta uşile i-au fost deschise unui gălăţean. Să sperăm că în timp şi alţi colecţionari din oraşul nostru vor urma exemplul doctorului Ştefan Chicoş.
|
