Sunt născut în sud şi, ca orice “sudist”, sunt legat de locurile natale, dovadă că după terminarea facultăţii am făcut totul pentru a ajunge “acasă”! 
Încă de mic am cochetat cu desenul, apoi cu pictura. Ba chiar mai mult, după terminarea şcolii generale, mi-am încercat norocul la Liceul “N. Tonitza” din Bucureşti. După examen, pe care l-am picat la limită, am realizat cât de important este să ai un mentor, să te îndrume cineva. 
Este exact distanţa dintre şine…distanţă pe care o rezolvă macazul. 
Atunci am decis să mă fac inginer, deşi timpul mi-a arătat că nu e de mine. Dovadă că, după vreo cinci ani de inginerie, mi-am găsit liniştea într-o casă de cultură, pe care cu onor o conduc şi astăzi. 
Aşa m-a găsit, în urmă cu vreo 20 de ani , Dl Dr. Constantin Georgescu, aici, la Casa de Cultura! 
Când am fost invitat prima dată în casa dânsului, am încremenit de mirare. Picturi extraordinare realizate de maeştri contemporani, acopereau pereţii centimetru cu centimetru. 
Impreună am pornit o minunată acţiune, care se desfăşoară şi acum, anual: “Pictori români contemporani la Urziceni”. Aşa am reuşit să aducem la Urziceni foarte mulţi pictori (Traian Bradean, Angela Popa Bradean, Constantin Piliuta, N. Blei, I Salisteanu, Bogdan Stihi, Mihai Marin Carstea…şi mulţi alţii). După manifestare, Dl. Doctor le spunea pictorilor (pe care îi cunoştea şi cu care avea o relaţie specială) să îmi lase câte un autograf pe o lucrare. 
Si totuşi, prima lucrare o am de la acest prieten, care a menţionat să “fie de bun augur pentru viitorul colecţionar”.Este vorba de un “Pacea”. 
Mai târziu, am cumpărat de la dânsul mai multe lucrări valoroase, lucrări al căror preţ mi-l stabilea în funcţie de salariul meu… în rate! 
Venea foarte des la mine acasă să vadă lucrările de pe pereţii mei, să vadă dacă am mai achiziţionat ceva de prin alte parti, să stăm de vorbă. 
Ii plăcea foarte mult o altă acţiune de-a mea : Festivalul Naţional de umor “Revelionul Caricaturiştilor” -Urziceni unde întâlnea artişti din această branşă. Ii plăcea să pozeze artiştilor şi să poarte discuţii despre artă. Festivalul s-a născut tot datorită pasiunii mele pentru desen, dar şi pentru umor! 
Prin acest festival am câştigat, în urmă cu vreo 14-15 ani, un prieten la Galati, prieten de la care am lucrări la loc de cinste. Este vorba de Florian Doru Crihană, un sufletist, un fan al artei. Fără frumoasa nebunie a acestui om deosebit, alăturată nebuniei mele, nu ar fi fost posibilă această expoziţie. 
Este a patra manifestare de acest gen, într-un timp relativ scurt , după Cluj, Bistriţa, Slobozia şi vă pot spune că o parte importantă a lucrărilor (mai mult de un sfert) sunt expuse pentru prima dată. 
Sper ca această expoziţie să vă umple sufletele de frumos, să vă bucure, şi să vă facă mai fericiţi măcar în clipele în care priviţi tablourile…



Nicolae Petrache.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comments

Comentariu nou Cautare

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."