|
Intrată deja în rândul manifestărilor cu care Filiala Galaţi a U.A.P. a obişnuit publicul iubitor de frumos să marcheze sfârşitul unui an calendaristic şi începutul altuia nou, ediţia 2008-2009 a expoziţiei colective „De sărbători”, vernisată în ziua de 27 decembrie şi deschisă în aceste zile la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, cuprinde 36 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură semnate de 13 artişti plastici.
Numărul participanţilor este desigur mic dacă avem în vedere că în cadrul acestei filiale activează peste 30 de membri titulari, plus colaboratorii din rândurile absolvenţilor învăţământului artistic superior care lucrează în şcoli sau în alte domenii. Oricum, chiar şi aşa, expoziţia este o manifestare reuşită, pe simeze fiind expuse lucrări de calitate, reprezentative, în măsură să vorbească despre stadiul de evoluţie al fiecărui plastician în parte.
Jana Andreescu, artistă foarte sensibilă la culoare, se coboară în istorie, prezentând două compoziţii din ciclul „Semnele pământului”, în care apar imagini cu coloane dorice, capiteluri şi alte relicve descoperite de arheologi
într-o vatră generoasă, alături de elemnte frecvent întâlnite în uleiurile sale: scoici, melci marini, rădăcini, plante. Toate într-o convieţuire încărcată de mister, creând o atmosferă de profundă poezie reflexivă. Imagini ale unui trecut cultural îndepărtat surprinde şi Mariana Tomozei-Cocoş, critic de artă care în ultimul timp abordează cu curaj tot mai mult pictura. Tablourile sale („Semne în timp” şi „Zid bizantin”) sânt realizate pe o dominantă de albastru, într-un stil vădit expresionist, cu multe elemente de natură simbolică. La gramatica expresionistă, la simbol şi metaforă apelează şi Gheorghe Andreescu în cele două lucrări intitulate „Compoziţie I” şi „Compoziţie II”. Motive ca cel al ctitoriei religioase, al zidului, al calului, al arborelui contorsionat sau al armei medievale sunt întâlnite într-o organizare compoziţională echilibrată, alături de înscrisuri hieroglifice cu care pictorul ne-a obişnuit de mult.
Vasile Neagu este acelaşi colorist de mare rafinament, al acordurilor discrete („Peisaj”); Sterică Bădălan expune trei tablouri reprezentând troiţe, pictate cu a pastă amestecată cu diferite ingrediente, fapt care conferă imaginilor un anumit dramatism; Teodor Vişan aduce în prim-plan aspecte ale peisajului de la Călimăneşti („Peisaj la Călimăneşti”), ale opulenţei toamnei („Struguri negri”) sau îşi aminteşte de vremea când aborda în grafica sa pop-art-ul („Contraste cotidiene”); Aurel Manole ne poartă prin pictografiile sale prin spaţii siderale, în timp ce Nicolae Cărbunaru ne introduce în universul umbeliferelor, o familie de plante dicotiledonate cu flori dispuse în formă de umbrelă sau de sferă. Tripticul acestuia din urmă, cu un titlu evident ştiinţific („Fantezii umbelifere globoidale) rămâne totuşi în zona abstracţiei lirice, ca şi lucrările Danielei Cristofor („Trepte”, „Amintire”). La ambii, culorile sunt proaspete, sensibile, încorporând în ele o mare forţă emoţională.
Mihai Gheorghe-Coron pictează în continuare, în stilul său intimist, flori cu tije configuarate numai pe verticală, uneori întrerupte şi reluate, ceea ce creează senzaţia de înălţare în spaţiu, de zbor, alături de peisaje din mirifica deltă a Dunării („Ceainic cu flori”, „Natură statică cu mere şi flori”, „Pescari”). O poezie tonică se revarsă din pânzele sale, strecurând în sufeltul privitorului optimism şi sete de viaţă.
De o deosebită acurateţe sunt pastelurile lui Eugen Holban („Primăvară”, „Solstiţiu”), păstrând în structura lor compoziţională elemente inspirate din scoarţele noastre populare, pe care el le-a cercetat cu pasiunea şi probitatea ştiinţifică a etnografului. Coloristica acetora este discretă, tonuri subtile, de mare rafinament, sunt armonizate cu măiestria celui care stâpâneşte într-un grad foarte înalt mijloacele de exprimare plastică. O notă aparte aduc prin savoarea umorului lucrările de pictură satirică ale lui Florian Doru Crihană, ambele cu trimiteri directe la realităţile româneşti din ultimul timp („Bursa”, „Criza financiară”).
Sculptura are în expoziţie doar un singur reprezentant în persoana lui Alexandru Pamfil. Lucrările sale în lemn („Portret de femeie”, „Tors I şi II”) sunt de o factură nouă în activitatea artistului, formele şi volumele sunt foarte simplificate, mai mult sugerate. Linia este suplă, calităţile expresive ale materialului sunt explorate cu înţelegere.
Manifestare importantă a Filialei Galaţi a U.A.P., expoziţia „De sărbători” reclamă totuşi necesitatea reluării acelor Saloane Anuale, care să dea pe de o parte posibilitatea participării cu lucrări a tuturor membrilor şi colaboratorilor acestei asociaţii, iar pe de alta să creeze condiţiile pentru ca iubitorii de artă să poată urmări şi cunoaşte potenţialul artistic al plasticienilor profesionişti. | Vă prezentăm mai jos câteva dintre cele 36 de lucrari ale plasticienilor participanți. | | |
|
