Nota de inedit a actualei expoziţii o constituie peisajele din oraşul şi judeţul Braşov. În vara trecută, artistul a poposit cu şevaletul pe aceste meleaguri, a fost încântat de frumuseţea lor, le-a pictat, iar acum putem să-i admirăm o parte a muncii sale desfăşurată la faţa locului sau întreprinsă, ulterior, în atelier, pe baza schiţelor şi notaţiilor făcute.
Din municipiul Braşov pictorul a reţinut străzi, lăcaşuri de cult şi case cu arhitectură specifică bătrânului burg transilvănean, pe zidurile cărora timpul şi-a lăsat deplin amprentele („Strada Mureşenilor I şi II”, „Raza de lumină”, „Strada Sforii”, „Strada Republicii”, „Biserica neagră”, „Lumină divină”). În lucrarea „Strada Republicii” el a surprins şi forfota mulţimii într-o oră de vârf, în timp ce „Strada Sforii” este atât de îngustă încât casele de pe cele două laturi aproape că sufocă atmosfera tabloului, cerul abia zărindu-se aidoma unei ferestre. Ca să evoce vechimea construcţiilor, pe zidurile ce par scorojite, Vişan a adăugat înscrisuri indescifrabile. „Lumină divină” este o proiecţie monumentală a unui lăcaş de cult în apropierea căruia se observă şi prezenţa unor ruine. Întreaga atmosferă a lucrării este de mister, de lumină blândă cernută peste elementele imortalizate pe pânză. Castelul Bran, aflat la 30 Km de Braşov, între Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, este înfăţişat în patru tablouri din mai multe unghiuri. Este o construcţie ale cărei turnuri circulare şi rectangulare sunt vecine cu cerul. Legendele întreţesute în jurul lui, încărcătura istorică a monumentului i-au dat posibilitatea artistului să găsească mijloace plastice care să deştepte, în cei care privesc aceste
lucrări, sentimentul unui trecut de care prezentul nu poate face abstracţie.
Alte peisaje din expoziţie prezintă imagini din Galaţi şi Brăila, ca şi aspecte ale unei primăveri timpurii („Răsărit de soare în cîmpie”, „Primăvară prin grădini”). Sunt creaţii în care Teodor Vişan îşi manifestă mai mult disponibilităţile lirismului său tonifiant, vitalismul corespunzător unui temperament care trăieşte la un înalt diapazon sentimentul frumosului la întâlnirea cu marele spectacol al naturii.
Acest vitalism constituie şi caracteristica fundamentală a tablourilor sale axate pe tema motivului floral. Flori obişnuite, modeste, alături de altele exotice, le admirăm cu emoţie şi profundă satisfacţie în lucrări
intitulate „Petunii”, „Gladioale”, „Crizanteme în vas de lut”, „Violete de Parma”, „Primule”, „Steaua Crăciunului”, „Crini imperiali”, „Trandafiri roz”, „Azalee în pahar” etc. Arta lui Vişan în pictarea florilor a fost de fiecare dată remarcată de critica de specialitate, artistul realizînd adevărate portrete psihologice ale acestor modelele vegetale, amintind într-un fel de măiestria poetului George Topârceanu din „Rapsodii de toamnă”.
Cele câteva portrete de bărbaţi expuse sunt şi ele de luat în seamă, cu deosebire cel al bătrânului pensionar, realizat în armonii sobre de culoare, pe expresia căruia se citeşte îngândurarea şi îngrijorarea pentru o existenţă nesigură.
Pictor nespus de harnic, Teodor Vişan este o prezenţă activă în viaţa Filialei Galaţi a U.A.P., care s-a obişnuit să se confrunte aproape anual cu publicul prin expoziţii personale organizate nu numai în Galaţi, dar şi în Iaşi, Bucureşti, Brăila, Tecuci, Bârlad, Braşov sau chiar în străinătate. Expoziţia de la Galeriile „Nicolae Mantu” este o nouă mărturie în acest sens, un act de cultură ce nu trebuie să scape iubitorilor de frumos din Cetatea dunăreană.
