Arte decorative

Ceramica
Icoana
Tapiserie

Caricatura

Expozitii

Monumente

Din Galati

Arta digitala

Animatia digitala

Arta Populara

Romaneasca

Transmisii video

Live
Videoclip
Acasa arrow Din Galati arrow Monumentul lui Costache Negri
Monumentul lui Costache Negri
Scris de Corneliu STOICA   
marşi, 01 iulie 2008
STATUIA LUI COSTACHE NEGRI
Costache Negri
Costache Negri
    Pe Strada Domnească, în plin centrul oraşului, în parcul din faţa blocului M, într-un spaţiu ambiental de o deosebită frumuseţe, ne întâmpină Statuia lui Costache Negri, omul politic despre care Mihai Eminescu scria: „Unul dintre cei mai nobili bărbaţi ai românilor...
Lui îi datorăm, în bună parte, actele mari săvârşite în istoria modernă a românilor”. Citatul se află pe o placă din bronz montată pe partea dreaptă a soclului. Pe partea stângă, inscripţia conţine câteva cuvinte ale lui Negri, extrase dintr-un toast rostit de el la Paris, în cercul studenţilor români de acolo, în ziua de 27 decembrie 1848, cu prilejul sărbătoririi onomasticii lui Ştefan cel Mare: „În visele mele înflorite se arată viitorul României. Suntem milioane de români răzleţiţi. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare? Unirea, numai Unirea!... Să trăiască dar Unirea Românilor!...”
        Născut în anul 1912 la Iaşi, ca cel de-al doilea din cei cinci copii ai lui Petrache Negre, vel agă, şi al Smarandei Donici, Costache Negri dobândeşte o instrucţie serioasă în familie, la curtea domnitorului Ioan Sandu Sturdza şi la mai multe pensioane ţinute de francezi. Din moştenirea lăsată de tatăl său va păstra doar moşia de la Mânjina, locul unde Costache Negri a polarizat în jurul său floarea intelectualităţii moldoveneşti şi munteneşti din acea vreme: V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Alecu Russo, Alecu Donici, Al. I. Cuza, N. Bălcescu, D. Bolintineanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad ş.a. La 4 iunie 1851 este numit pârcălab de Covurlui, funcţie când el se preocupă de construirea un chei din piatră la Dunăre, de ridicarea unui local propriu pentru şcoala publică gălăţeană (în locul pe unde se află astăzi Şcoala generală nr. 24), de existenţa unei săli de teatru, de pavarea străzilor principale, de bunul mers al spitalului „Sf. Spiridon”, al cărui epitrop a fost ales etc. În 1854 devine şef al Departamentului Lucrărilor Publice. Este trimis în 1855, în fruntea unei delegaţii, la Viena, spre a apăra cauza Principatelor şi drepturile lor la autonomie. Începe astfel o carieră diplomatică eminentă. În 1857 este ales deputat de Galaţi. Ca vicepreşedinte al Adunării ad-hoc militează pentru împroprietărirea ţăranilor. Este pe punctul de a fi ales domn, dar renunţă la candidatură, rămânând un sfetnic apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este conducătorul delegaţiei moldoveneşti, trimisă la Poartă pentru notificarea alegerii lui Cuza ca domn al Moldovei şi, după aceea, al celor două delegaţii contopite, cea moldoveană şi cea munteană, care trebuiau să obţină recunoaşterea îndoită şi investitura domnului ambelor Principate. La Constantinopol, Negri desfăşoară o activitate intensă, secondat de D. Ralet, reuşind să ducă la capăt cu bune rezultate misiunea încredinţată. Spre sfârşitul vieţii se retrage la Tg. Ocna, unde moare la 28 septembrie 1876.
Statuia lui Costache Negri
Statuia lui Costache Negri
        Dezvelită la 17 iunie 1912, în mijlocul Pieţei Regale ( azi, intersecţia străzii Nicolae Bălcescu cu strada Brăilei, loc numit altădată „la răspântie”), statuia lui Costache Negri este realizată de sculptorul Ioan Iordănescu din Bucureşti, fost elev al lui Dimitrie Paciurea. Ea a fost turnată în bronz la Fabrica „V. V. Răşcanu” (Bucureşti). A fost ridicată, prin subscripţia publică a gălăţenilor, de un comitet în fruntea căruia s-a aflat Pandeli D. Petrovici, profesor şi fost primar al oraşului (februarie 1909 - ianuarie 1911). Statuia, având înălţimea de 2,80 m, era montată pe un soclu înalt de 6 m, realizat din piatră de Câmpulung, de la Albeşti.
Primul loc in care a fost amplasat monumentul
Piata Regala
       Festivităţile prilejuite de dezvelirea sa, care au coincis cu aniversarea centenarului naşterii lui Costache Negri, au adus la Galaţi mulţi oaspeţi din ţară. Alături de oficialităţile locale, au rostit cuvântări scriitorul Duiuliu Zamfirescu, din partea Academiei Române, Nicolae Iorga, delegat al Universităţii din Bucureşti, State Dragomir, artist, delegat al Teatrului Naţional din Iaşi ş.a. Fanfara şi corul municipalităţii au intonat „Hora lui Negri”, „Hora Unirii” şi alte cântece patriotice.
         În cuvântarea rostită la dezvelirea statuii, Nicolae Iorga a pus în evidenţă calităţile morale ale prezenţei lui Costache Negri în viaţa politică a României, subliniind, într-un limbaj metaforic, faptul că el „a fost o rază curată, bucuroasă să se poată confunda în lumina zilei ce se deschide” (Nicolae Iorga - „C. Negri”, în „Oameni cari au fost”, vol. 2, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996, pag. 29 - 30).
         În timpul celui de-al doilea război mondial, statuia a fost avariată, iar autorităţile comuniste au dat-o jos de pe soclu şi au transportat-o în viile de la marginea de vest a oraşului. După mulţi ani de uitare, ea a fost restaurată de sculptorul gălăţean Vasile Onuţ şi amplasătă în 1967 în Parcul Municipal, pentru ca în 1985 să fie transferată în locul unde se găseşte în prezent, fiind astfel mult mai bine pusă în valoare.
       Pe soclul iniţial, cel din 1912, mai erau montate trei plăci din aramă. Pe una era reprezentat Negri făcând gestul de unire a românilor, pe alta, marele patriot, fost pârcălab de Covurlui, era înfăţişat la o întâlnire cu prietenii săi în casa de la Mânjina, astăzi muzeu memorial. Printre ei puteau fi recunoscuţi Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri ş.a. Pe a treia, aflată în spatele soclului, se afla un fragment din scrisoarea către Vasile Alecsandri prin care Negri renunţa, la 2 decembrie 1858, la tronul Moldovei. Aceste plăci lipsesc de pe soclul actual.
______________________
     IOAN IORDĂNESCU (n. 18 iulie 1881, Bucureşti - m. 26 decembrie 1950, Bucureşti) a absolvit Şcoala de Belle Arte din Bucureşti şi s-a specializat la Paris. A expus la saloanele oficiale (1924, 1925, 1927, 1929, 1930, 1940. S-a remarcat prin lucrările de sculptură monumentală cu caracter istoric şi simbolic. Realizări: Fântâna cu copii (Bucureşti), monumentele Vasile Conta (1927), Cuza Vodă (1931, Iaşi), Orbul, Pictoriţa etc.
 
Comments
Comentariu nou Cautare
+/-
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

Ultima actualizare ( miercuri, 17 decembrie 2008 )
 
< Precedent
Site intretinut de Liviu-Adrian SANDU
Domenii .ro si Gazduire site Smarty Web Director